Suspendarea contractului individual de munca din initiativa angajatorului

În anumite situații prevăzute de lege angajatorul poate suspenda contractul de muncă. Deci depinde de voința angajatorului.

Situaţii în care angajatorul poate suspenda contractul de muncă:


a) pe durata cercetării disciplinare prealabile

Angajatorul nu este obligat sa ia masura suspendării pe durata cercetării, decizia fiind luată de acesta în funcție de voința sa. Măsura este văzută ca o măsură de protecție pentru activitatea unității pe durata cercetării prealabile.
În doctrină s-a apreciat că perioada suspendării este de cel mult 30 de zile calendaristice, deoarece angajatorul dispune aplicarea sanctiunii disciplinare printr-o decizie emisa in forma scrisa, in termen de 30 de zile calendaristice de la data luarii la cunostinta despre savarsirea abaterii disciplinare. Prin urmare cercetarea nu poate dura mai mult de 30 de zile, deci nici suspendarea nu poate dura mai mult de 30 de zile.

Dacă în urma cercetării salariatul este găsit nevinovat, i se va plăti o despăgubire egală cu salariul și celelalte drepturi de care a fost lipsit pe perioada cercetării.


b) Ca sancțiune disciplinară

Se poate dispune pe o perioadă ce nu poate depăși 10 zile lucrătoare.
Angajatorul poate compensa o parte din durata sancțiunii disciplinare cu durata suspendării pentru efectuarea cercetării prealabile. De asemenea perioada sancţiunii poate fi distinctă de perioada cercetării, de exemplu, cercetarea durează 2 zile, timp în care contractul de muncă este suspendat, iar sanctiunea de 10 zile se aplica în totalitate, astfel suspendarea contractului salariatului este, în acest caz, de 12 zile.

În doctrină am întâlnit controverse în privința prestării muncii de către salariat pe durata executării sancțiunii suspendării contractului de muncă.
Părerea noastră este ca salariatul nu va presta muncă în această perioadă.
Motivele sunt următoarele:
- prestarea muncii de către salariat constituie esenţa contractului de muncă, prin urmare nu ar exista suspendare, chiar și prevăzută de lege, dacă salariatul ar continua să muncească.
- al doilea motiv poate fi observa, analizând art.264 Cm., articolul unde sunt prevăzute sancțiunile disciplinare. Astfel, ținând cont de voința reala a legiuitorului, observăm ca sanțiunea suspendării este plasată la litera b), a doua în șirul de sancțiuni, după avertisment. Derularea sancțiunilor se face în ordinea gravității lor, începând cu avertisment și încheind cu concedierea. Astfel reducerea salariului de bază cu 5-10% se situează la lit.d, rezultând că legiuitorul a considerat această sancțiune mai gravă decât suspendarea pentru maxim 10 zile a contractului de munca. Daca salariatul ar fi prestat muncă pe durata suspendării, ar fi insemnat ca pe perioada celor 10 zile nu ar fi fost plătit, rezultând o diminuare în acea lună cu 30% a salariului, fiind mai mare decat sancțiunea de la litera d) (5-10%).


c) În cazul în care angajatorul a formulat plângere prealabilă împotriva salariatului sau acesta a fost trimis în judecată pentru fapte incompatibile cu funcția deținută până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești.


- are rolul de a proteja unitatea față de pericolul continuării activității ilicite și al extinderii consecințelor periculoase ale unei fapte penale;
- nu îngrădește dreptul la muncă, persoana poate să ocupe un alt post, care să nu atragă incompatibilitatea determinată de săvârșirea faptei penale, la același angajator sau la alt angajator
- dacă se constată ulterior nevinovăția, salariatul își reia activitatea avută anterior și i se va plăti o despăgubire egală cu salariul și celelalte drepturi de care a fost lipsit pe perioada suspendării contractului său.


d) În cazul întreruperii temporare a activității, fără încetarea raportului de muncă. Angajatorul nu poate să asigure condițiile necesare realizării sarcinilor de serviciu

De regulă angajatorul este obligat să plătească salariul de bază pentru timpul cât lucrul a fost întrerupt. În cazuri excepționale, când din motive tehnice sau din alte motive activitatea a fost întreruptă salariații vor primi 75% din salariul de bază, cu condiția ca încetarea lucrului să nu se fi produs din vina lor și dacă în tot acest timp au rămas la dispoziția unității.

exemplu:
În situația în care o parte din angajați sunt în grevă, iar activitatea nu se mai poate desfășura datorită grevei, salariații care nu sunt în grevă beneficiază de plata a 75% din salariul de bază, suspendânduli-se contractul de muncă.


e) Pe durata detașării

Pe durata detașării, salaraitul prestează muncă la un alt angajator, astfel contractul cu angajatorul care dispune detașarea se suspendă, salariatul fiind încadrat temporar la noua unitate, urmând ca la finalul termenului de detașare să revină la unitatea care a dsipus detașarea, la vechiul său loc de muncă.


 
 
 
 
 
 

 
 
 
 

 
 
 
 

Adauga comentariu

Trebuie sa fiti autentificat pentru a avea acces la aceasta functionalitate.
Daca nu sunteti membru al comunitatii noastre va puteti inregistra gratuit aici.